Proteinele şi aminoacizii

Subiectul pe care îl vom dezbate în rândurile următoare constituie un punct sensibil în nutriţie şi sport. Şi asta datorită faptului că există mai multe opinii cu privire la necesarul zilnic de proteine, sursele optime şi procentul de disponibilitate biologică în funcţie de sursă, dar şi pentru că există diverse regimuri alimentare bazate pe proteine, asupra cărora nu există consens în lumea nutriţioniştilor. Din punctul meu de vedere, ar fi corect să spunem că proteinele constituie componenta principală a organismului (rol funcţional şi structural).

Este ştiut că proteinele animale ingerate au un coeficient de disponibilitate pentru organismul uman de 90% iar cele vegetale de circa 70%. Proteinele sunt formate din aminoacizi; pentru a fi asimilate, proteinele trebuie "desfăcute" în tractul digestiv de unde trec în sânge şi sunt (re-)asamblate de către ficat, în principal. Proteinele animale sunt destul de mari şi pot solicita intens funcţiile metabolice. Fiecare "trofină" are ceea ce numim o "acţiune dinamică specifică" (ADS), exprimată prin cantitatea de energie pe care acestea o consumă pentru propria metabolizare. Proteinele au o ADS de circa 30%, ceea ce arată că o treime din energia calorică care o aduc (deşi nu este indicat ca acestea să fie folosite pe post de combustibil - vom vedea ce riscuri ar putea implica această variantă) este deja pierdută. Această caracteristică a fost probabil cea care le-a adus în atenţia nutriţioniştilor asupra curelor de slăbire hiper-proteice, pentru că o dietă bazată pe proteine va tinde să determine scădere ponderală şi diminuarea ţesutului adipos. Riscurile asociate unei asemenea diete sunt multiple, precum afectare renală, depuneri de acid uric în articulaţii etc.

Însă mai puţin se discută despre necesarul zilnic de aminoacizi esenţiali, fară de care proteinele nu pot fi utilizate. Aminoacizii estenţiali sunt în numări de 8 şi 2 parţial esenţiali (histidina şi arginina). Ce ar trebui să reţinem este că în cazul dietelor deficitare în aminoacizi esenţiali organismul îi "ia" din propriile structuri biologice, în principal din muşchi (şi nu uitaţi că şi inima e în mare parte muşchi). Problema este că odată masa musculară pierdută prin malnutriţie, aceasta rămâne în mare parte pierdută, chiar şi dacă se revine la o alimentaţie normală. Locul proteinelor în ţesuturi va fi luat de grăsimi, situaţie extrem de dezavantajoasă din punct de vedere biologic.

Cînd vom discuta despre forţa musculară, vom încerca să facem o trecere în revistă a principalilor aminoacizi, în principal a celor esenţiali.